Simona Solca: ”Vin la Elena de 5 ani de zile”




În primul rând, trebuie să îţi spun că am nişte sprâncene foarte dificile, cresc foarte repede, foarte mult, foarte ondulat. În fine, chiar trebuie să am grijă de ele ca să arăt omeneşte. Aşa că, în clasa a VIII-a, când am fost pentru prima dată la pensat, cu mama, am început să caut pe cineva care să îmi dea o formă potrivită și să penseze sufiecient de mult încât să nu vin săptămânal sau să intervin eu acasă.

În 2002 m-am mutat în Bucureşti şi, după vreo 2 ani, am început să caut o cosmeticiană pe gustul meu. Am cerut recomandări în stânga şi în dreapta, am mers şi fără ele în diverse locuri, am încercat şi eu să mă aranjez. Până într-o zi, prin 2011, când una dintre prietenele mele (mulţumesc, Bianca!) mi-a spus: am găsit, aici te duci!

Şi mi-a trimis pe Facebook link-ul de la salonul Elenei. Nici nu am căutat mult prin site, m-am uitat la 2-3 poze (deja fusesem la extraordinar de multe cosmeticiene în Bucureşti) şi, de acum, se fac 5 ani de când merg, în fiecare lună, la Elena, mai întâi pentru pensat şi apoi pentru tratamente comsetice pentru faţă. Dar și pentru atmosfera relaxantă și pentru energia pozitivă cu care mă încarc mereu la ea! Azi am 32 de ani.

Vin la Elena de atâta vreme pentru că mi-a plăcut rezultatul, mi-a plăcut că a doua zi am mers la birou şi toată lumea mă întreba ce e nou şi frumos la mine, mi-a plăcut că am ajuns nesperat de repede (am fost peste tot în Bucureşti pentru pensat: Ghencea, Drumul Taberei, Gara de Nord, chiar și-n Baloteşti).

Mi s-a întâmplat de câteva ori să aştept cu nerăbdare programarea la Elena, nu nepărat din cauza sprâncenelor care creşteau, şi creşteau, şi creşteau, dar pentru că eram într-o perioadă stresantă, cu multe pe cap, şi ştiam că acolo mă încarc cu optimism, că Elena îmi povestește despre sport, copii, poale-n brâu. Şi abia aşteptam să ajung! Uite, şi acum când scriu, abia aştept să ajung la următoarea programare.

Elena pune suflet în ce face, îi pasă, are simț estetic şi al frumosului cum nu mulţi au. Doamne, cu ce sprâncene am plecat de ici, de colo! De la ea am învățat că talentul nu se învață: îl ai sau nu. Sunt norocoasă că am găsit-o!

De aceea, dacă te gândești de două ori înainte să mergi la ea, tot ce am de zis e: Ooo, Doamne! Du-te liniştită! Am avut acnee urâtă tare, tare de la 14-15 ani până la 27. Am tratat-o medicamentos, și, după multe încercări, desi m-am vindecat, mi-au rămas totuși cicatrici. Elena este singura care a reuşit să mi le trateze, niveleze și închidă.

Iar despre sprâncene, spun doar că, acum 2-3 ani, la fostul job, una dintre colege spunea despre mine, într-o discuţie despre sprâncene: Ei, tu oricum ai de la natură cele mai frumoase sprâncene din departament!



0 comentarii :

Trimiteți un comentariu